Intervenția franceză în Mexic
Războiul franco-mexican | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Sensul acelor de ceasornic de la stânga: asaltul trupelor franceze în timpul în timpul celei de-a doua Bătălii de la Puebla; Cavaleria franceză confiscă drapelul republican în timpul Bătăliei de la San Pablo del Monte; reprezentare a executării împăratului Maximilian I de către Édouard Manet. | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Susținere Statele Unite ale Americii (1865~) |
Susținere Austria[1] Belgia Exilați confederați (1865~) Egipt[2] Exilați polonezi[3] Spania (~1862) Regatul Unit (~1862) | ||||||
Conducători | |||||||
Benito Juárez | |||||||
Efective | |||||||
And others 3.000[4] | |||||||
Pierderi | |||||||
Total: c.12.000 morți, 8.304 răniți[8] | Total: c.12.000 morți | ||||||
Modifică date / text |
A doua intervenție franceză în Mexic (spaniolă Segunda intervención francesa en México), de asemenea, cunoscută sub numele de Afacerea Maximilian, Aventura Mexicană, Războiul Intervenției Franceze, Războiul franco-mexican sau al Doilea Război franco-mexican, a fost o invazie a Mexicului la sfârșitul anului 1861 de către Al Doilea Imperiu Francez, susținută la început de către Regatul Unit și Spania. A urmat după ce președintele Benito Juárez a suspendat plata dobânzilor către țările străine pe 17 iulie 1861, acest lucru cauzând furia acestor trei creditori.
Împăratul Napoleon III al Franței a fost instigatorul, justificând intervenția militară prin susținerea unei politici externe largi de angajament pentru comerț liber. Pentru el, un guvern prietenos în Mexic ar asigura accesul european la piețele din America Latină. Napoleon a vrut, de asemenea, argintul, care putea fi exploatat în Mexic pentru a finanța imperiul său. Napoleon a construit o coaliție cu Spania și Marea Britanie, în timp ce SUA era profund implicată în războiul civil din propria țară.
Cele trei puteri europene au semnat Tratatul de la Londra la 31 octombrie 1861, pentru a-și uni eforturile pentru a primi plățile de la Mexic. La 8 decembrie flota și trupele spaniole au ajuns la principalul port din Mexic, Veracruz. Când britanicii și spaniolii au aflat că Franța planifica să captureze tot Mexicul, s-au retras rapid din coaliție.
Invazia franceză ulterioară a dus la Al Doilea Imperiu Mexican. În Mexic, imperiul impus de francezi era susținut de clerul romano-catolic, multe elemente conservatoare ale clasei superioare, și unele comunități indigene; mandatul prezidențial al lui Benito Juárez (1858-1871) a fost întrerupt de conducerea monarhiei habsburgice din Mexic (1864-1867). Conservatorii și mulți din nobilimea mexicană, au încercat să reînvie forma monarhică de guvernământ (a se vedea: Primul Imperiu Mexican), atunci când au ajutat la aducerea în Mexic a Arhiducelui Maximilian Ferdinand, sau Maximilian I al Casei Regale a Austriei. Franța a avut diverse interese în această afacere mexicană, cum ar fi căutarea reconcilierii cu Austria, care a fost învinsă în timpul Războiului franco-austriac din 1859, a contrabalansa puterea protestantă americană în creștere prin dezvoltarea unui puternic imperiu catolic vecin, precum și exploatarea minelor bogate din nord-vestul țării.
După sfârșitul Războiului Civil American, guvernul SUA a obligat Franța să-și retragă trupele și imperiul s-a prăbușit. Maximilian I a fost executat în 1867.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Intervenția franceză în Mexic la Wikimedia Commons
- Chronology of the Mexican Adventure 1861–1867 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Bibliography for the French intervention in Mexico Arhivat în , la Wayback Machine.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Péter Torbágyi (). Magyar kivándorlás Latin-Amerikába az első világháború előtt [Hungarian emigration to Latin America until the outbreak of World War I.] (PDF) (în Hungarian). Szeged, Ungaria: University of Szeged. p. 42. ISBN 978-963-482-937-9. Accesat în .
- ^ Hill, Richard; Hogg, Peter (). A Black Corps d'Elite: An Egyptian Sudanese Conscript Battalion with the French Army in Mexico, 1863-1867, and its Survivors in Subsequent African History. Michigan State University Press. ISBN 978-0-87013-926-0.
- ^ a b c Walter Klinger (). Für Kaiser Max nach Mexiko- Das Österreichische Freiwilligenkorps in Mexiko 1864/67 [For the Emperor Maximilian to Mexico, the Austrian Volunteer Corps in Mexico 1864/67] (în German). München, Germania: Grin Verlag. ISBN 978-3640141920. Accesat în .
- ^ a b Robert Ryal Miller (). „The American Legion of Honor in Mexico”. Pacific Historical Review. Berkeley, California, Statele Unite: University of California Press. 30 (3). ISSN 0030-8684. Accesat în .
- ^ a b c Gustave Niox (). Expédition du Mexique, 1861–1867; récit politique & militaire [Mexican Expedition, 1861–1867, military & political narrative] (în French). Paris, Franța: J. Dumaine. ASIN B004IL4IB4. Accesat în .
- ^ a b c Jean-Charles Chenu (). „Expédition du Mexique” [Mexican expedition]. Aperçu sur les expéditions de Chine, Cochinchine, Syrie et Mexique : Suivi d'une étude sur la fièvre jaune par le Dr Fuzier [Overview of the expeditions in China, Cochinchina, Syria and Mexico: A Follow-up study on the yellow fever by Dr. Fuzier] (în French). Paris, Franța: Masson. Accesat în .
- ^ Martín de las Torres (). El Archiduque Maximiliano de Austria en Méjico [The Archduke Maximilian of Austria in Mexico] (în Spanish). Barcelona, Spania: Luis Tasso. ISBN 9781271445400. Accesat în .
- ^ „INTERVENCIONES DE FRANCIA EN MÉXICO Guerras de” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ René Chartrand (). Lee Johnson, ed. The Mexican Adventure 1861–67. Men-at-arms. 272. Illustrated by Richard Hook. Oxford, Regatul Unit: Osprey Publishing. ISBN 185532430X.
- ^ Richard Leslie Hill; Peter C. Hogg (). A Black corps d'élite: an Egyptian Sudanese conscript battalion with the French Army in Mexico, 1863–1867, and its survivors in subsequent African history. East Lansing, Statele Unite: Michigan State University Press. ISBN 9780870133398.